Valenţă	de la lat. valens - posedă forţă, putere, capacitatea ionilor elementelor de a forma legături chimice cu atomii altor elemente. În lumina teoriei despre structura atomului valenţa este capacitatea atomilor de a ceda sau a adiţiona un anumit număr de electroni. În compuşii, formaţi cu ajutorul legăturilor ionice, valenţa atomilor se determină după numărul de electroni cedaţi sau adiţionaţi. În compuşii cu legături chimice covalente valenţa atomilor se determină prin numărul perechilor comune de electroni formaţi.
Vanadiu	element din grupa V, perioada a IV, are doi izotopi stabili: 51V şi 50V. Este un metal cenuşiu - argintiu, posedă proprietăţi paramagnetice. La rece soluţiile diluate de acizi azotic şi sulfuric şi soluţiile de alcalii nu acţionează asupra vanadiului. Se dizolvă în acid fluorhidric, azotic şi sulfuric concentrat, cît şi în apa regală. La 600-700 0C interacţionează cu O2. În compuşi manifestă gradele de oxidare +2, +3, +4, +5. Se întrebuinţează pentru obţinerea oţelurilor.
Var nestins	oxid de calciu CaO - substanţa albă, absoarbe bine apa şi oxidul de carbon. Se obţine la calcinarea calcarului sau a cretei. Se foloseşte pentru fabricarea cimentului, sticlei, carburii de calciu şi pentru obţinerea varului stins.
Var stins	Ca(OH)2. Se obţine prin acţiunea apei asupra varului nestins. Bază puternică, puţin solubilă în apă. Se foloseşte în construcţii, industria chimică, la fabricarea zahărului etc.
Volum molar	Volumul, ocupat de 1 mol de substanţă în stare gazoasă în condiţii normale.(22.4 l)
Volfram	element din grupa VI, perioada a VI. Puţin răspăndit în natură. Formează minerale, ca volframit (Fe, Mn)WO4 şi şeelit CaWO4, se conţine sub formă de impurităţi în mineralele de Sn, Mo, Ti. Este un metal - cenuşiu, temperatura de topire este de 34100C, în condiţii obişnuite este chimic inactiv. La temperaturi ridicate  reacţionează cu O2, C, F2, cu alţi halogeni - la încălzire. Toţi acizii, cu excepţia HNO3 şi HF nu reacţionează cu W.